Boli de inimă congenitale

Bolile cardiace congenitale - un grup de boli caracterizate prin prezenţa de anomalii anatomice ale inimii, vaselor sanguine şi valvelor cardiace. Boli de inimă congenitale poate fi decompensată şi nu necesită intervenţie chirurgicală în viitor.

În prezent există cîteva tipuri de boli de inimă congenitale: 

• Boli cardiace congenitale cu fluxul de sînge neschimbată în circulaţia pulmonară;
• Creşterea fluxului de sînge la nivelul  plămînilor;
• Boli cardiace congenitale combinate. 

Boli de inimă apar la copiii, născuţi de mamele cu vârsta peste 35 de ani. În formarea sistemului cardiovascular, joacă rolul şi starea de sănătate al  tatălui. Boala apare la o medie de 6-8 cazuri din 1000 de născuţi. Această problemă este una dintre cele mai răspândite cauze de deces în primul an de viaţă în rândul copiilor. 

Cauzele 

Principalele cauze de boli cardiace congenitale sunt următorii factori: 

• Condiţiile nefavorabile ale mediului înconjurător în perioada de sarcină;
• Consumul de alcool şi anumitor medicamente în perioadă de sarcină;
• Vîrsta mamei (peste 35 ani);
• Infecţii virale a mamei. 

De obicei, bolile de inimă se formează în a  2-8 săptămână de sarcină. În plus, aceste defecte sunt clar vizibile pe ecografie, în care femeia însărcinată o efectuează de trei ori – 1 dată în fiecare trimestru de sarcină. 

Simptomele bolilor de inimă congenitale 

Printre principalele simptome ale bolilor de inimă congenitale sunt astfel de fenomene: 

• Pielea bebeluşului devine palidă şi albăstruie, mai ales cînd se alăptează sau cînd plînge copilul;
• La auscultaţia inimii, se aud zgomote cardiace;
• Copilul are semne de insuficienţă cardiacă;
• Semne de insuficienţă respiratorie;
• Întîrziere în dezvoltare;
• Schimbări în structura şi activitatea inimii prin ecocardiografie, electrocardiogramă. 

În cazul în care medicul depistează bolile de inimă al fătului în uterul mamei, se recomandă naşterea într-un spital special, care se oferă o gamă completă de servicii cardiografice. 

Bolile de inimă pot  apărea la un copil imediat după naştere, sau pot fi asimptomatice pe o perioadă. 

Diagnosticare 

Diagnosticul ale bolilor de inimă congenitale se efectuează  chiar în primul an de viaţă al copilului: 

• Electrocardiograma;
• Radiografie;
• Ecocardiografie;
• Caterism cardiac;
• Aortografie;
• RMN a inimii;
• Fonocardiografie. 

Diagnosticul bolilor de inimă al fătului pot fi depistate încă în uterul mamei. 

Tratamentul bolilor de inimă congenitale 

Cel mai adesea, tratamentul bolilor de inimă congenitale necesită intervenţie chirurgicală. Corectarea operativă a anomaliilor implică astfel de manipulări: 

• Conducta arterial despicat (ligaturarea şi disecţia);
• Conexiune între ramura arterei subclavie şi îngustarea arterei pulmonare. 

Intervenţie chirurgicală ale bolilor de inimă congenitale necesită o examinare clinică şi instrumentală a pacientului şi stabilirea cu exacitate tipul defectului. 

Pericol 

Depistarea tîrzie ale bolilor de inimă congenitale şi absenţa intervenţiei chirurgicale, pot apărea dizabilităţi fizice sau chiar deces. 

Prevenirea 

Pentru prevenirea bolilor de inimă al fătului, femeia însărcinată trebuie să menţină un mod de viaţă sănătos, pe cît posibil, să se afle într-un mediu ecologic curat, a evita răcelile virale în a 2-8 săptămîni de sarcină.